




| NUME | NUMARUL | INALTIME | GREUTATE |
| IMPERIALI | Sub 200.000 perechi | 90 cm - 1 m | 30 - 40 kg |
| REGALI | 1 - 1.5 milioane perechi | 94 cm | 14 kg |
| ADELIE | 2.5 milioane perechi | 77 cm | 5 kg |
| CHINSTRAP | 7.5 milioane perechi | 70 cm | 4 kg |
| ROCKHOPPER | Aproape 3.7 milioane perechi | 54 cm | 2 - 3 kg |
| GENTOO | 317.000 perechi | 59 cm | 5 - 6 kg |
| MACARONI | 11.8 milioane perechi | 69 cm | 4 kg |
Cuiburile pinguinilor
Coloniile sunt locuri zgomotoase unde sute de pinguini tipatori se aduna in timpul imperecherii. In ciuda aglomerarii, fiecare pinguin isi recunoaste perechea sau puiul, strigandu-l si recunoscandu-i strigatul.
Cu toate ca pinguinul imperial este un animal marin si isi dobandeste hrana exclusiv din apa, cuibul si-l face la adapostul unui zid de gheata, la o distanta mare de litoral. Deoarece pasarile clocesc iarna, ele trebuie sa aleaga un loc unde gheata nu se topeste de la venirea verii pana cand puii devin independenti. Tocmai din acest motiv unele pasari se deplaseaza si pana la 300 km in interiorul banchizei.
In Antarctica vietuiesc aprox. 200 000 de pinguini imperiali. In arealul lor si chiar in afara acestuia au putini inamici naturali. Numai leul de mare si balena ucigasa mai prind uneori cate un pinguin imperial mai dezvoltat. Pe banchizele plutitoare se mai intampla ca si pescarusii rapitori sa fure cativa pui. Cel mai mare pericol pentru puii de pinguini il reprezinta totusi lupul-de-mare.
Pinguinul imperial vaneaza pesti si raci. Nu este un inotator deosebit de rapid, atingand sub apa viteze de doar 6-27 km/h.
Masculul cloceste timp de 40-50 de zile, protejand oul de frig cu ajutorul membranei de clocit ce ii atarna de la nivelul abdomenului. Masculii se aseaza aproape unul de altul pentru a pastra caldura, numarul acestora depasind uneori 6000. Timp de 110-115 zile, ei nu mananca absolut nimic.
Femela revine cu putin timp inainte de ecloziune,(sau la cateva zile dupa) preia oul, iar apoi protejeaza puiul timp de aproximativ 40 de zile. Masculul, epuizat, care pana in acest moment a pierdut aproape jumatate din greutatea corporala, poate porni, in sfarsit, in cautarea hranei. Cand puiul devine suficient de mare pentru a vietui singur, ramane cu puii de aceeasi varsta intr-o "cresa", parintii lor pornind la vanatoare.
Tara pinguinului regal se afla la 40° latitudine sudica , unde furtunile sosite din vest se dezlantuie deasupra valurilor uriase. Pasarile trebuie sa reziste la iernile lungi, cand soarele este de-abia vizibil. In extremitatea sudica solul este acoperit de regula de un strat gros de zapada, insa pinguinii traiesc la nord de regiunile acoperite cu gheturi permanente unde isi gasesc tot anul hrana. Pinguinii aluneca cu gratie in apa rece ca gheata. indemanarea subacvatica se contrazice puternic cu miscarile neindemamatice de la nivelul solului. Aceasta specie de pinguin cloceste in colonii mari, in regiunile de coasta din aria sa de raspandire. Aici vara cresc putine plante, iar iarna peisajul este acoperit de un strat continuu de zapada.
Pinguinul regal carnivor este un vanator indemanatic, ce prinde pesti cu ciocul sau recurbat si taios. Excrescentele prezente pe partea interioara a faringelui si pe limba, permit prinderea sigura a prazilor alunecoase. Pinguinul elimina excesul de apa salina din cioc prin compresie. in perioada decembrie-februarie pinguinii regali viziteaza apele din apropierea insulelor Falkland, Georgia de Sud si Sandwich de Sud, pentru a cauta hrana. Se aventureaza pana la hotarul gheturilor plutitoare si prind pestii ce vin la suprafata apei sa consume fitoplancton (masa de particule minuscule vegetale), ce creste datorita actiunii razelor solare. Oferta bogata de hrana ajuta pinguinii sa acumuleze un strat gros de grasime, pentru lunile reci de iarna. Foca-leopard este cel mai mare inamic al pinguinului regal. Daca un grup de pinguini observa un pradator, pasarile inoata rapid la mal, iar in acelasi timp lovesc apa cu "inotatoarele". Panica si zgomotul induc in eroare foca-leopard, astfel poate prinde doar exemplarele mai slabe.
Primavara pinguinii ies pe uscat si naparlesc inca inaintea inceperii perioadei de clocit. In aproximativ doua saptamani penajul vechi va fi schimbat cu unul nou, stralucitor. Dupa aceasta pasarile sunt pregatite pentru reproducere. Femela depune un singur ou la fiecare doi ani, in luna noiembrie sau chiar primavara. Dupa aceasta intra in mare pentru o lunga perioada, pentru a se hrani. Masculul tine oul pe labele picioarelor si il mentine cald acoperindu-l cu un pliu cutanat. Timp de doua saptamani masculii nici nu se misca. Dupa revenirea femelei oul este incalzit de ambii parinti. Puiul apare dupa aproximativ opt saptamani. in ciuda stratului gros de pene pufoase, parintii il poarta pe labele picioarelor, pana cand acesta isi poate regla singur temperatura corporala. Cand atinge o anumita varsta, puiul isi paraseste parintii si formeaza "crese" cu celelalte pasari tinere. Micul pinguin atinge 80% din greutatea adultilor, insa dupa lunile de iarna, acest procent scade la 40%. Pana in primavara isi atinge greutatea finala si i se dezvolta si penajul de adult. in decembrie paraseste definitiv cuibul si practic este capabil sa se ingrijeasca singur.
Pinguinul Adelie este tot un singuratic locuitor al insulelor Antarcticii, numele sau venind de la cel al sotiei unui mare explorator francez, care a descoperit si studiat prima data aceste pasari, in 1840. Dintre toate rasele, pinguinii Adelie sunt cei mai harnici. Odata cu venirea primaverii, chiar daca gheata de la mal inca nu este topita, ei sunt primii care apar pe tarmurile inghetate pentru a-si face cuiburile. Strang cu atentie toate pietricelele pe care le gasesc - culese cu ciocul - si le asaza una peste alta, facand niste ziduri circulare ce pot atinge si jumatate de metru inaltime! Lucru care ii va face pe pinguinii sositi mai tarziu sa le fure din pietre, in timp ce "proprietarul" este ocupat sa alunge alti hoti.
Pinguinii Adelie sunt foarte sociabili si cel mai des intalniti in Antarctica. Exista cazuri in care - din cauza frigului puternic - s-au gasit cuiburi in apropierea zonelor populate de oameni, chiar la cateva sute de metri de casele acestora. Acest fapt se intampla si din alt motiv: pinguinul Adelie este mai pretentios decat cel imperial in ceea ce priveste locul in care isi face cuibul, preferand zonele cu mai multe pietre si bolovani, decat stancile sau gheata. Iar Antarctica este acoperita de gheata aproape tot timpul anului, in proportie de 98%.
CURIOZITATI:
- puii mai mari stau in grupuri numite crese
- pinguinii inoata foarte repede sub apa
- ei se dirijeaza cu picioarele si coada
- pinguinii ies adesea rapid din apa pentru a lua o gura de aer
- deplasarea prin aer se face cu o viteza de pana la 25 km/ora
- pinguinul imperial se poate scufunda pana la adancimi de 265 m si poate ramane sub apa chiar si 18 minute, mult mai mult decat celelalte specii de pasari.
- pinguinul imperial este un "drumet" perseverent. Unele colonii, cum ar fi cea din insula Hope, se afla la distanta de 300 km de tarm.
- oamenii de stiinta considera ca pinguinii Adelie folosesc soarele pentru a-si regasi coloniile.
- cand o pereche de pinguini Adelie se intalneste la cuib, partenerii isi fac curte, dansand inainte de a se imperechea. Ei stau fata in fata si tin capetele si gaturile in sus, lansand chemari tipatoare. Bat din aripi incet in sus si in jos.




pinguinii sunt super drăguţi :X
RăspundețiȘtergere